Roots Of Culture 2001 - Bystrzyca Klodzka, Polonia
Iata-ne in prima zi a lui gustar (31 august) a anului 2001 in autobuzul ce ne duce la Bucuresti.
Dupa cateva mici “peripetii” in cele din urma am “decolat” plini de sperante, din Gara de Nord la ora 20.00 cu destinatia Bystrzyca Klodzka, Polonia.A urmat o noapte lunga, dar animata cu cantec, glume, joc de carti si fara prea mult somn, in care am avut ocazia sa ne cunoastem mai bine.
La ora 6.00 dimineata treceam granita cu Ungaria. In doar 6 ore am traversat intinsele campii cu lanuri de grau si floarea-soarelui trecand prin numeroase orase mici precum Szolnok, precum si zona “montana” din nord, printre M-tii Bukk (959m) si M-tii Zempleni (787m), iar din dreptul orasului Miskolk am “cotit-o” spre dreapta mergand paralel cu R. Hernad afluent al Tisei.
Odata intrati pe teritoriul Slovaciei ne-a intampinat un peisaj asemanator cu cel al zonei montane din tara noastra (singura diferenta in aceste tinuturi o aduceau casele ingrijite cu flori in curti si la ferestre). Trecand prin orase importante ale acestei tari precum Kosice sau Presov ajungem si la Plavek, granita cu Polonia.
Dorinta de a cunoaste o tara noua, cultura sa, oamenii sai cu stilul lor de viata ne-a fost putin satisfacuta de cativa polonezi intalniti in tren pe care i-am bombardat cu numeroase intrebari.
Ajunsi in Cracovia, prima capitala a Poloniei, din care nu am putut surprinde decat cateva imagini prin fereastra trenului, a trebuit sa parasim trenul romanesc pentru a-l schimba cu unul nemtesc pentru a ajunge la Wroclaw prin alt oras mare al Poloniei, Katowice.
In gara Piotrek si soferul unui microbuz ne asteptau pentru a ne duce “acasa” in Miedzlesie, o mica localitate la poalele masivului Snieznik (1426m) situata la 15 km de Bystrzyca Klodzko.
02.09 Duminica
Datorita sosirii noastre la 4 dimineata la hotel, dupa o calatorie de 36 de ore, servirea micului dejun la 10.00 nu a putut fi decat o veste imbucuratoare.
Avand in vedere ca eram destul de obositi programul pentru aceasta zi a fost lejer. Am urcat putin pe un munte din apropiere de unde am putut vedea semetul Vf. Snieznik impreuna cu “ghidul” nostru Piotrk, care pe tot parcursul proiectului a fost alaturi de noi, iar pe seara ne-am delectat un joc dragut intitulat “Mafia” si am cantat pe terasa hotelului. In aceasta seara am avut si onoarea de a-l cunoscute pe presedintele asociatiei, Adam Jasnikowski si cativa participanti la proiect (Iasu, Iza, Damian, Magda,...)
03.09 Luni
Cea de-a doua zi a cotinuat in acelasi ton de destindere. Trezirea a fost la o ora mai matinala deoarece urma sa vizitam orasul Bystrzyca Klodzka.
Dupa o “inspectie ” la oficiul asociatiei poloneze (E.F.N.), unde spre bucuria noastra ne-am putut verifica mail-urile afland vesti de acasa, la ora 11.30 am “purces” intr-un mic tur al orasului – un oras medieval.
Cocotati intr-unul din cele 3 turnuri vechi ce s-au pastrat din zidul ce inconjura cetatea, am avut o imagine de ansamblu a acestui oras. In “pelerinajul” nostru am vazut o parte din zidul vechi conservat din sec.XIII, ce in trecut apara vechea asezare si celelalte 2 turnuri (Baszta Klodzko si Turnul Apei), precum si biserica in stil gotic Michala Archaniola, ce poarta numele unui inger ce se lupta cu fortele raului, a carui imagine am putut-o observa la altar, precum si Muzeul Focului unde poti admira o colectie impresionanta de cutii de chibrituri din toate timpurile si partile lumii, brichete mai noi sau mai vechi, sfesnice pentru lumanari,etc.
Seara am petrecut-o cu gazdele noastre purtand discutii interesante pe diverse teme.
04.09 Marti
Marti ne astepta o alta excursie, de aceasta data in imprejurimi. Am vizitat Klodzko un alt oras medieval de marimea orasului Curtea de Arges, situat pe valea R. Nysa Klodzko avand ca obietive biserica “Wniebo Uzielie” construita in stil gotic in sec.al XIV-lea si fortareata Klodzko ridicata in sec. XVII-XVIII. Prusacii in sec. XVIII au extins fortareata construita pe locul unui castel austriac din sec. XVII, iar la sfarsitul sec. XVIII a capatat infatisarea actuala. Pentru noi a fost o experienta grozava sa traversam tunelurile subterane intinse pe 40 km (din care noi am parcurs doar 1.5 km), de 2 m inaltime si 1 m latime si chiar pe o mica distanta 50 cm latime si 50 cm inaltime, astfel incat a trebuit sa mergem cu pasi de pitic.
Masa de pranz am luat-o in oras la o pizzerie, iar dupa o ora de free time ne-am intors la hotel unde ne astepta o surpriza: sosisera si paricipantii din Italia si Letonia.
05.09 Miercuri
A patra zi a proiectului – o alta zi plina de evenimente incepea.
Ziua a “debutat” cu vizita la o fabrica de cristal – “Sudety Cristal”, veche de 70 de ani, cu 90% capital din SUA, unde am avut ocazia sa observam procesul de fabricare al diferitelor obiecte, fie manual, fie automat sau semiautomat.
A urmat vizitarea orasului Duszniky Zdroj, un oras situat la 550 m altitudine pe valea R. Bystrzyca Dusznicka. Asezarea dateaza din sec XII, dar incepe sa se dezvolte dupa descoperirea in 1769 a apelor minerale (unele termale) si mai ales dupa al II-lea Razboi Mondial cand se construiesc mari hoteluri, baze de tratament.
O alta atractie a acestui oras o constituie Biserica Sf. Petru si Pavel din sec XIV in stil baroc si casa lui Chopin plasata in Parcul Primaverii, in care compozitorul a locuit in perioada cat a facut tratament aici si unde poti asculta (chiar daca inregistrat pe caseta) muzica sa. Daca vrei sa asisti pe viu la un concert de muzica simfonica trebuie sa vii aici in luna august cand (incepand din 1946) are loc Festivalul Chopin care reuneste aici cei mai mari compozitori ai lumii.
Duszniki este o statiune vizitata de turisti nu doar pentru apele sale curative, ci si pentru partiile de ski din zona montana din apropiere (M.Bystrzyckie si M.Orle).
Nu am parasit Duszniki pana nu am vizitat Muzeul Hartiei, un muzeu ce detine cele mai vechi mostre de hartie.
Ceea ce ne-a uimit si in acest oras, ca si in Klodzko a fost faptul ca aici cladirile, parcurile, bisericile pareau noi desi aceste asezari dateaza din timpuri mai indepartate. Uimirea ne-a fost spulberata de explicatia data: in 1997 si 1998 au avut loc inundatii puternice ce au distrus poduri, cladiri care au fost ulterior reconstruite.
Ultimul obiectiv din ziua de miercuri a fost orasul Kudowa de asmenea o statiune balneoclimaterica cunoscuta pentru apele descoperite in 1580, dar valorificate doar din 1636, ce au dus la includerea din 1963 a Kudowei printre statiunile internationale.
Dupa cina, la ora 22.00 a avut loc seara letona in care am aflat cate ceva despre cultura acestei tari si in care am dansat dansuri traditionale letoniene pana la epuizare.
Aceasta seara a fost o ocazie in plus de a cunoaste mai bine grupul de letoni, pe care i-am admirat si i-am indragit pentru veselia lor, respectul si dragostea pe care le-au aratat pentru obiceiurile lor stravechi (o interferenta de influente din tarile vecine sau mai indepartate).
06.09 Joi
Destul de obositi dupa seara precedenta, dar dornici de a afla si a vedea lucruri noi, am vizitat catedrala Sf. Maria din Wambierzyce, oras datand din sec.XIII.
Ziua a continuat cu “promenada” printr-o rezervatie naturala din cadrul M-tii Mesei (Gory Stolowe) unul dintre cele mai atractive masive din Sudeti, unde la tot pasul te intampina forme ciudate (mamuti, elefanti,etc.).
Intorsi la hotel, am inceput pregatirile pentru seara romaneasca, in care dupa o prezentare a asociatiei, am incercat cu putina imaginatie si materialele pe care le-am avut la indemana (cutii, hartie si culori, o coada de matura,etc) sa prezentam legenda lui Manole.
Ceea ce ne-a multumit cel mai mult a fost faptul ca fiecare a venit cu idei, cu sugestii, cu talentul sau, fiecare a dat ce a avut mai bun (in piesa sau in prepararea bucatelor) astfel incat am realizat o prezentare originala a ridicarii Manastirii din orasul nostru si mai ales ca, atunci cand vrei ceva reusesti, in special cand lucrezi ca o adevarata echipa unita.
A urmat degustarea unor bucate romanesti: branza de burduf cu mamaliga (gatita de noi in mica bucatarie pusa la dispozitie de personalul hotelului), cascaval, cozonac si bineinteles tuica noastra mult apreciata.
Petrecerea ce a urmat ne-a tinut treji pana la 4 dimineata.
07.09 Vineri
Penultima zi s-a scurs foarte repede; dupa o scurta vizita in Bystrzyca Klodzko am vizitat castelul Ksiaz, unde faptul ca a fost detinut de numeroase familii, diferitele destinatii pe care le-a avut se reflecta in imbinarea de stiluri prezente aici.
Ceea ce ne-a impresionat au fost mai ales obiectele expuse, obiecte donate de elevi ai scolilor de arte, datorita lipsei mobilierului furat dupa al II-lea Razboi Mondial.
Dupa masa am vizitat si un osuar dedicat persoanelor disparute in urma epidemiilor de ciuma.
Seara ce a urmat a fost una la foc de tabara cu ceai, porumb fiert si cremvusti la gratar in care am cunoscut si tineri din alt proiect ce avea ca tema teatrul.
08.09 Sambata
Aceasta zi a trecut ca fulgerul, poate si din cauza faptului ca ne gandeam foarte des la apropiata ora a plecarii noastre si datorita festivalului antrenant cu muzica, dans si lupte medievale.
Cu regret a trebuit sa ne facem bagajele si pe seara sa ne luam “la revedere” de la gazdele noastre.
La intoarcere am urmat acelasi traseu, dar veselia ce ne anima la plecare a mai disparut, luandu-i locul regretul parasirii unor locuri minunate pe care nu le vom uita si a unor oameni minunati pe care speram sa-i revedem curand.
Mica concluzie:
Pentru toti membrii “echipajului” nostru a fost pentru prima oara cand am mers in Polonia (pentru unii prima oara cand au parasit tara), iar faptul ca nu ne cunosteam f. bine la plecare nu a fost o problema pentru noi.
Calatoria cu trenul a fost una lunga si obositoare, dar ne-a si dat ocazia sa discutam unele “reguli” ,sa ne mai cunoastem un pic si sa devenim un grup unit. De fapt, seara romaneasca a fost o buna ocazie in a demonstra ca formam o echipa si ca daca vrem ceva cu adevarat si mai ales daca suntem uniti putem trece orice obstacol si putem face ceva bun si bine.
In tot acest timp am avut ocazia sa urmarim o campanie electorala in desfasurare f. bine organizata – campania lui Adam Jasnikowski.
Ceea ce a lipsit acestui proiect a fost comunicarea, acele jocuri de cunoastere, discutiile concluzive in urma fiecarei zile . Dar noi, grupul nostru, am incercat sa completam programul prin discutiile despre cele intamplate pe parcursul fiecarei zile pe care am incercat sa le avem in fiecare seara a proiectului si care s-au dovedit antrenante, precum si prin incercarea noastra de a lua initiativa in a discuta cu reprezentantii celorlalte tari.
Si astfel un nou proiect s-a incheiat.
Dar ”orice sfarsit poate fi un nou inceput ”, inceputul unei prietenii, a unei idei, a dorintei de a cunoaste, de a calatorii, de a participa la noi proiecte.